Archive for category Filme si concerte

007: Coordonata Skyfall

Cu un James Bond mai matur decât în alte dăți  dar însoțit de aceleași tipe sexy pentru care oftează o sală întreagă de cinema, Skyfall aduce multă acțiune în stilul clasic cu care ne-a obișnuit, peisaje din frumoasa Scoția și un fir epic captivant.

Pe scurt:

În momentul în care anonimatul agenților secreţi din întreaga lume este în pericol, James Bond revine la datorie și pornește pe urmele lui Silva, unul dintre cei mai periculoși agenţi. Întâlnirea dintre cei doi este caracterizată cel mai bine chiar de Silva: doi șobolani  crescuţi de aceeaşi mamă, dintre care doar unul dintre ei va ieşi învingător.

Situaţia se complică în momentul în care între James Bond şi Silva există o singură persoană comună, M, cea căreia amândoi la un moment dat i-au jurat fidelitate şi încredere.

Va avea James Bond încredere deplină în M? Cât de bine se va descurca un agent „trecut de vârstă” în cea mai pericoloasă dintre misiuni?

Aflaţi mergând la cinema. Până atunci, vă las cu trailer-ul:

Imaginea de aici 

Advertisements

,

Leave a comment

Byron. Timp oprit in 2.

Cu toate ca exista multi artisti care canta melodii “pentru 2”, putini sunt cei care iti transmit efectiv sentimentul asta. Din aceasta ultima categorie fac parte cei de la Byron (ii gasiti aici http://byronmusic.ro/), pe care am avut placerea sa-i ascult pentru prima data aseara la concertul organizat de Chinezu special pentru bloggeri.

Nu voi descrie formatia si nici melodiile pentru ca ar fi de prisos.  Mai bine dati click mai jos si aflati pe pielea voastra farmecul baietilor. Eu zic ca nu o sa regretati;)

Daca vreti sa-i vedeti si live, ne vedem pe 21 septembrie in Club A.

1 Comment

I’m a winner for today

Tare fain e să te trezeşti dimineaţa, să-ţi faci cafeaua, să-ţi aprinzi ţigara şi în momentul în care deschizi mail-ul să vezi că esti câştigător!:) Chiar dacă nu vorbim despre o excursie la New York , de un gadget foarte şmecher sau mai ştiu eu ce alte lucruri măreţe, pur şi simplu faptul că n-ai facut bine ochi şi BUM ai câştigat ceva e demenţial ! E a doua oară cand mă număr printre câştigătorii unui concurs desfăşurat online. Prima dată, Costin mi-a oferit o invitaţie la BrandRo şi acum Alex o invitaţie la avanpremiera filmului TRON-Legacy. Cum a fost la film ? Citeşte mai jos:)

De văzut : TRON Legacy

Dacă eşti şi tu un fan al filmelor SF atunci TRON Legacy e musai un film pe care ar trebui să-l vezi.  Și nu oricum, la cinema. Și nu oriunde, la IMAX Cotroceni. Filmul este făcut cu noua tehnologie Samsung IMAX ceea ce a făcut ca efectele speciale să fie uluitoare şi neaşteptate. Nu m-am simţit ca la un film 3D. Acum a fost mai mult de atât. Eram parte din acţiune! Sau aş fi vrut:). Un al lucru care mi-a plăcut foarte mult este faptul că filmul nu este complet 3D. Lumea reală a personajelor este 2D, iar lumea virtuală, a jocului, este 3D.
Nu o să încep acum să vă povestesc filmul, sper doar că v-am făcut curioşi pentru a-l vedea. Până vă hotăraţi, iată mai jos şi trailer-ul:

 

, ,

2 Comments

theREBOUND-down 90%

Pentru ochiul nou de cititor o sa mentionez faptul ca nu ma uit des la filme, merg la cinema(in ultimul timp) cam o data pe luna si urmaresc activ doar un singur serial: House MD.

Asa ca, nu stiu cum , dar s-a intamplat sa ma uit si ieri(vezi postul) si azi(vezi postul asta) la filme. Si probabil ca ochiul nou de cititor este foarte nedumerit de ce tot ii scriu povestea asta cand titlul pe care-l vede  este” The rebound”.

Pentru ca mie NU mi-a placut filmul! Zau asa! Singurul lucru care mi-a placut au fost copiii. Sunt cei mai simpatici si rolul lor e chiar misto.

Si-acum sa zic si de ce nu mi-a placut:

the_rebound_movie_posterpoveste banala

elemente arhi intalnite in filmele de acest tip

Catherine Zeta Jones( am ales filmul pentru EA – mi se pare de neratat de buna- ) joaca prost

El (tipul! – pentru ca o fi ea Catherine, dar tipii sunt baza)  joaca un rol de naiv ale carui singure atribute sunt faptul ca iubeste copiii si faptul ca este un romantic incurabil. Atribute de altfel dezirabile, dar c’mmon…doar atat?!

replicile sunt deseori penibile

actiunea per ansamblu nu te tine deloc in suspans

si personal(deci nu sariti) nu are nici macar acel “ceva”, specific comediilor mai mult sau mai putin bune, insa foarte utile noua cand ne simtim singure, obosite sau avem nevoie de un “Fat Frumos” si-o  “Alba ca zapada”

Dar, cel mai singur, cele mai sus tastate sunt doar povesti si reflectii.  Alt target, alta naratiune. Una peste alta si altul peste altul,  ganditi-va foarte bine la ce fel de film aveti chef sa va uitati, inainte de a alege unul 😉

Leave a comment

Musai la cinema!

2012Aseara am fost la film. La Movieplex, de la ora 19. La 2012. Subiectul filmului banuiesc ca se stie, dat fiind mediatizarea de care a avut parte. Una peste alta, este un film bun. Multe efecte foarte reusite. Multe momente de “ha-ha-ha” si “li-lu-lu”. Dar si multe momente in care ne lipeam  de scaune si strangeam puternic mana persoanei de alaturi. In astfel de momente 4 persoane au parasit sala: o femeie de vreo 50 si… de ani, unul de 30-40 si inca 2 de vreo 20. Multe imagini monumentale. Si vreo doua care mi s-au parut penibile in comparatie cu asteptarile mele. S-a terminat si mai vroiam sa-l vad odata. Si acum imi derulez imaginile pentru ca simt ca nu ma satur de ele.  As mai merge odata, tot la cinema. Musai la cinema!

PS: Pe site-ul filmului gasiti un joc foarte interesant despre tehnici utile de supravietuire. Enjoy it!

1 Comment

METALLICA live în ROMÂNIA

Metallica live în România! Iată un concert pe care îl așteptam de multă vreme! Acum e greu să găsesc cuvintele care să traducă emoția, extazul, atmosfera,…spectacolul. De fapt nu cred să existe cuvinte sau imagini care să exprime întru totul ce s-a întâmplat în 23 iulie pe stadionul Cotroceni.

La ora 16:30 s-a permis intrarea pe stadion. Cu toate că avem loc, am ajuns acolo în jurul orei 17. Poate că nerăbdarea era prea mare sau poate că aveam nevoie de un loc unde să pot simți că într-adevăr se întâmplă. Timpul a trecut destul de repede, având ca reper 3 momente plăcute sau interesante.

Primul…berea pe care o savuram liniștită (ținând cond că a fost 5 ron paharul, menționez că și dacă mi-ar fi fost sete, tot liniștită aș fi savurat-o), privind gazonul puțin populat și tribunele relativ goale, încercând să depășesc orele rămase și să-mi imaginez cum va fi totul în jurul orei 21.

Al doilea moment…fulger, tunet, ploaie. Umbrela Coca-Cola drept adăpost. Am invidiat oamenii cu pelerină, șapcă, hanorac.

Al treilea moment sau back in business!:) Cum ploaia nu dădea semne că se va opri și timpul, din auzite, se apropia de ora 20, ceva trebuia făcut. Și cum gașca nu era în totalitate reunită pentru că o amică trebuia să ajungă pe la 20, am sunat și am comandat pungi care să ne salveze parțial de ploaie. Supriza a fost că nu am primit pungi ci saci menajeri. Așa că pune-te pe făcut pelerine de ploaie și poze pentru a marca momentul. Și dacă tot aveam muuulți saci și zero țigări…de ce să nu-i și comercializez? Dat fiind faptul că se arătau mulți doritori prin preajmă, sacul de gunoi a devenit echivalentul unei țigări, iar pelerina gata făcută echivalentul a două.

În jurul orei 20 a urcat pe scenă trupa The Sword. Așa se face că pentru o oră am mai uitat puțin de ploaie, de hainele ude și de frigul de afară.

Metallica și…nothing else matters! Începând cu ora 21 până în jurul orei 23:30, totul s-a schimbat, nimic nu a mai contat. Țin să precizez că, în ciuda efortului depus și a oamenilor contactați, nu am reușit să-mi amintesc toate melodiile, dar în mare playlist-ul a fost format din melodii ca: Ride the lightning, For whom the bell tolls, Fade to black, Master of puppets, Welcome home(Sanitarium), And justice for all, Harvester of sorrow, One, Sad but true, Nothing else matters, So what, Seek and destroy. Cunoscătorii pot adăuga melodiile pe care le-am omis.

Cu riscul de a mă repeta, mărturisesc încă o dată că nu cred că există cuvinte care să exprime spectacolul și din teama de a nu mă putea ridica la valoarea celor văzute prefer să spun doar atât: Metallica și…nothing else matters!

Și iată și câteva poze cu sacii…

, ,

4 Comments

Jeux d’Enfants

Încă o zi dedicată filmului. De data asta…Jeux d’Enfants. Mă așteptam să văd o poveste mai mult sau mai puțin siropoasă, cu replici care amintesc de existența lui Făt Frumos și a Ileanei Cosânzeana care își încheie povestea cu același tipic happy end. Nimic nou, aceeași poveste lineară, prezentând numai alți actori și alte efecte speciale.

Ei bine, Jeux d’Enfants se îndepărtează puțin și aduce o altfel de poveste ale cărui reguli sunt guvernate de un singur joc: faci sau nu?

În primul rând, din punct de vedere al nostalgiei pentru copilărie, filmul conturează ființa umană în postura imposibilității de a depăși copilul care a fost odinioară. Indiferent de statut sau status, fiecare păstreză în sine o parte a copilului de la începuturi. Unii aleg să o arate, să o folosească, să se bucure de ea, alții o ascund atât de bine încât se întâmplă să uite definitv că odată, înainte pesoanei din prezent, a existat și un copil.

În al doilea rând, în Jeux d’Enfants viața privită ca un joc( La vie en rose) devine cea mai bună soluție pentru depășirea momentelor dificile, pentru a ieși din cotidian, pentru a evada din regulile stricte impuse de societate. Reguli care în timp ajung să ne guverneze viața și pot conduce la anihilarea eul-ui pentru a deveni scalvul timpului, banilor, societății.

În al treilea rând există clasicul cuplu care tot în regulile jocului va trebui să facă față celei mai mari provocări: capabil sau nu să iubești?

Leave a comment

Memoirs of a geisha

“Memoirs of a geisha” ilustrează povestea lui Chiyo Sakamoto care la vârsta de 9 ani este vândută unei case de gheișe. Peste ani, micuța Chio devine Sayuri, cea mai faimoasă gheișă din Gion, Kyoto. Prin personajul Sayuri, Steven Spielberg conturează cultura japoneză a gheișelor, o lume complet diferită în care frumusețea, grația și eleganța ascund în fapt îngrădire, dezonoare și interdicție.

Filmul merită văzut în primul rând datorită faptului că oglindește o lume necunoscută, pot spune chiar fascinantă, în care aparența te seduce iar adevărul pare substitutul cruzimii. Sublimul este ascuns în gratii pe care numai iluziile și dorințele le pot depăși.

În al doilea rând filmul relevă deosebirea între o gheișă și o prostituată. Cu excepția sumelor de bani pentru favoruri sexuale, totul este diferit…până și actul sexual devine ceva cu totul special, cu accente mistice.

În al treilea rând “Memoirs of a geisha” a obținut 3 Oscar-uri, alte 16 premii și 28 de nominalizări.

Și nu în ultimul rând “Acestea nu sunt memoriile unei împărătese…sau ale unei regine…acestea sunt memorii de un alt fel.”

,

4 Comments